- vãpáie
- s. f., art. vãpáia, g.-d. art. vãpäii; pl. vãpäi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
vãpáie
Look at other dictionaries:
văpaie — VĂPÁIE, văpăi, s.f. 1. Flacără mare; pară. ♦ Arşiţă, dogoare. ♦ fig. Lumină strălucitoare. 2. Văpaiţă (2). – cf. alb. v a p e. Trimis de bogdanrsb, 30.01.2008. Sursa: DEX 98 VĂPÁIE s. 1. v. vâlvătaie. 2. v. flacără. 3 … Dicționar Român
învăpăia — ÎNVĂPĂIÁ, învăpăiez, vb. I. refl. A se aprinde ca o văpaie; p. ext. (despre faţa omului) a se înroşi (din cauza unui aflux de sânge). ♦ fig. A se înflăcăra, a se entuziasma. [pr.: pă ia] – În + văpaie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
flacără — FLÁCĂRĂ, flăcări, s.f. 1. Masă liberă de gaze care iese dintr un corp solid sau dintr un lichid aprins şi care arde cu dezvoltare de căldură şi de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalţă ca o limbă de foc dintr un corp aprins; pară1,… … Dicționar Român
pară — PÁRĂ1 s.f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ♢ loc. adj. De pară = roşu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ♢ expr. A trece (sau a sări) prin foc şi pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru… … Dicționar Român
văpaiţă — VĂPÁIŢĂ, văpáiţe, s.f. 1. (pop.) Opaiţ. 2. Făclie de lemn sau de răşină cu care se sperie noaptea peştii, pentru a i face să fugă spre uneltele de pescuit; văpaie (2). [pr.: pa i . – var.: vopáiţă s.f.] – Contaminare între văpaie şi opaiţ(ă).… … Dicționar Român
aur — ÁUR s.n. 1. Metal preţios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil şi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. ♦ fig. Lucru valoros, preţios. ♢ Aur alb … Dicționar Român
babură — BÁBURĂ s. v. flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime babúră ( re), s.f. – 1. (Trans.) Fumar. – 2. (Trans.) Flăcăraie, vîlvătaie. – 3. (Banat) Lapoviţă. sl. babura horn .… … Dicționar Român
bobot — BÓBOT, bobote, s.n. 1. (înv. şi reg.; precedat de în , din ) Întâmplare. ♢ expr. A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într… … Dicționar Român
bobotaie — BOBOTÁIE, bobotăi, s.f. (reg.) Vâlvătaie. – Bobot + suf. aie sau contaminare între bobot şi [vâlvă]taie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOBOTÁIE s. v. flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare. Trimis de… … Dicționar Român
bălbălău — s. v. flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
